Motivarea Curţii Constituţionale cu privire la iniţiativa USR- „Fără Penali în funcţii publice” arată că aceasta este constituţională, dar interdicţia este în marja de apreciere a legiuitorului şi este circumscrisă unei sfere limitate de condamnări penale, iar măsura nu este perpetuă.

Judecătorii CCR au stabilit, în data de 9 aprilie, cu unanimitate de voturi, că iniţiativa legislativă de revizuire a Legii fundamentale, care aparţine USR, „Fără penali în funcţii publice”, respectă prevederile constituţionale.

În motivarea publicată miercuri de Curtea Constituţională se arată însă că aceste candidaturi nu pot fi blocate: „Considerentele citate nu exclud posibilitatea unei corelări în sensul ridicării criteriilor de integritate reglementate de legiuitor pentru miniştri la rang de criterii de eligibilitate de ordin constituţional pentru reprezentanţii aleşi ai poporului, cu condiţia respectării condiţiilor de proporţionalitate dezvoltate prin aceeaşi decizie. Prin urmare, o astfel de măsură apare ca fiind una de oportunitate, în marja de apreciere a legiuitorului constituant”.

„Referitor la aspectele de proporţionalitate şi rezonabilitate ale unei astfel de măsuri,Curtea a reţinut că ”este dreptul exclusiv al legiuitorului de a interveni şi a circumstanţia sfera de incidenţă a decăderilor, interdicţiilor, precumşi a incapacităţilor care rezultă din condamnare. (…) Legiuitorul este liber să opteze între instituirea unei interdicţii cu caracter general — lipsa oricărei condamnări penale, aşa cum este reglementat în prezent, şi instituirea unei interdicţii speciale, circumscrisă unei sfere limitate de condamnări penale, care să se întemeieze pe criterii precum natura infracţiunilor săvârşite, latura subiectivă, pedeapsa aplicată.”, precizează sursa citată.

Motivarea CCR precizează că măsura se poate aplica unei sfere limitate de condamnări penale şi nu este o măsură perpetuă.

„Curtea constată că iniţiatorii au circumstanţiat condiţia propusă, în acord cu considerentele Curţii Constituţionale mai sus enunţate, în sensul că interdicţia specială este în marja de apreciere a legiuitorului şi este circumscrisă unei sfere limitate de condamnări penale, care se întemeiază pe criteriul laturii subiective şi a pedepsei aplicate. De asemenea, interdicţia nu este una îperpetuă, ci subzistă până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării. Ca urmare, în sensul deciziei Curţii, ”persoanele care cad sub incidenţa/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau (…) reabilitate (…) , persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege” pot fi alese în condiţiile art.37 din Constituţie modificat potrivit propunerii formulate. Aşadar, nu poate fi reţinută o restrângere a dreptului de a fi ales de natură să afecteze substanţa acestuia şi nici o lipsă de proporţionalitate a măsurii propuse, de natură a fi asimilate unei suprimări a dreptului de a fi ales ori a unei garanţii a acestuia, prohibite de art.152 alin.(2) din Constituţie”, se arată în motivarea CCR.

În 21 septembrie 2018, USR a depus la Parlament a doua tranşă de semnături pentru iniţiativa Fără penali în funcţii publice, peste 780.000, îndeplinind astfel condiţiile impuse de lege pentru declanşarea referendumului, respectiv 500.000 de semnături din 21 de judeţe.

Iniţiativa „Fără Penali în funcţii publice” propune ca articolul 37 din Constituţie, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie completat cu un nou alineat, având conţinutul: „Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.

Constituţia prevede în prezent, la articolul 37, următoarele: „(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3) , dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3). (2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României”.